I. Așezare geografică. Vecini
Comuna Dumitra, în alcătuirea sa actuală, cuprinde localităţile Dumitra, Cepari şi Tărpiu. Este o comună de mărime mijlocie, situată în zona centrală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Dumitra este localitatea de reşedinţă a comunei.
Comuna Dumitra se învecinează cu 10 localităţi ce fac parte din 2 oraşe şi 4 comune. În partea de N sunt cartierele Luşca şi Prislop (Liviu Rebreanu) ale oraşului Năsăud, comunele Rebrişoara şi Feldru. În partea de E se învecinează cu Slătiniţa, cartier al municipiului Bistriţa, şi cu Bistriţa propriu-zisă. În partea de sud comuna Dumitra se mărgineşte cu localităţile Blăjenii de Sus şi Blăjenii de Jos, aparţinătoare comunei Şintereag. În vestul comunei Dumitra se află localităţile Tăure şi Mintiu, aparţinătoare comunei Nimigea.
II. Relieful și solurile
Comuna Dumitra face parte din Subcarpaţii Transilvaniei, mai precis din diviziunea acestora denumită Dealurile Bistriţei. Cele trei sate sunt situate în Depresiunea Dumitra-Tăure, care are forma unui trapez neregulat, cu suprafaţa de 200 km pătrați. Depresiunea Dumitra-Tăure cuprinde în interiorul său dealuri mai puţin înalte, drenate de râul Rosua (Râul Sărat) cu pâraiele afluente.
Relieful comunei Dumitra s-a format prin eroziunea unor roci sedimentare moi, cum sunt argilele, sarea, tuful vulcanic. Eroziunea efectuată în principal de către pâraie nu a produs terase.
Pe aceste roci s-au format solurile specifice vegetaţiei pădurilor de foioase, din clasa cambisolurilor, întâlnite în zonele de dealuri. În lunci s-au format solurile aluvionare. În zonele unde apa sărată se află la suprafaţă avem soluri azonale sărăturoase.
III. Clima, apele, flora şi fauna comunei Dumitra
Depresiunea Dumitra-Tăure, inclusiv comuna Dumitra ce aparţine acestei depresiuni, are un climat temperat continental „de adăpost”. Datorită inversiunilor termice iarna se pot instala geruri persistente în văile joase de la baza depresiunii. Inversiunea de temperatură se produce când aerul rece, mai greu, coboară în văi, iar aerul mai cald, fiind mai uşor, urcă pe culmi. Caracterul bland al climatului se manifestă prin numărul redus al furtunilor şi vânturilor ce provoacă dezastre în alte părţi. Un aspect negativ al climatului de depresiune îl constituie numărul mai mare al zilelor cu ceaţă din anotimpurile iarnă, primăvară şi toamnă.
Circulaţia generală a aerului se face preponderent din direcţia vest şi nord-vest.
Principala apă curgătoare din Depresiunea Dumitra-Tăure este râul Rosua (Râul Sărat). Izvorăşte din dealurile Prislopului, din zona pasului cu acelaşi nume. Curge aproape de latura vestică a depresiunii, ca urmare afluenţii principali se află pe malul stâng, pâraiele: Cepari (Pe Vale), Dumitra (cu afluenţii Târgului, Broasca, Morii, Căţelii), Valea Lungă, Tărpiului, Blăjeni şi Caila. Străbate 20 de km şi se varsă în râul Şieu; confluenţa este situată între localităţile Şieu-Sfântu şi Şintereag.
Depresiunea Dumitra-Tăure face parte din etajul pădurilor de amestec: Stejarul obişnuit (Quercus robur), Gorunul (Quercus petraea), Carpenul (Carpinus betulus), Fagul (Fagus sylvatica), Mesteacănul (Betula pendula), Alunul (Corylus avellana), Plopul (Plopus tremula). În păduri şi păşuni mai vieţuiesc: Mărul pădureţ (Malus sylvestris) şi Părul pădureţ (Pyrus piraster). Arbuşti: Măceşul (Rosa canina), Sângerul (Cornus sanguinea), Socul (Sambucus nigra).Plante ierboase: Fragi de pădure (Fragaria vesca), Macrişul iepurelui (Oxalis acetosella), Coada şoricelului (Achillea millefolium), Ciuboţica cucului (Primula veris), Urzica moartă (Lamium album), Busuiocul stupului (Melissa officinalis) – supranumit şi Roiniţă, Ghiocelul (Galantus nivalis), Vioreaua (Scilla bifolia) şi Lăcrămioara (Convallaria majalis). În zonele mlăştinoase întâlnim: trestia, papura, pipirigul. Pe lângă pâraie cresc sălciile.
Dintre mamifere amintim: Iepurele (Lepus europaeus), Căprioara (Capreolus capreolus), Lupul (Canis lupus), Vulpea (Vulpes vulpes), Mistreţul (Sus scrofa), Viezurele sau Bursucul (Meles meles), Veveriţa (Sciurus vulgaris), Şoarecele de pădure ( Sylvaemus silvaticus) etc..
Păsările mai răspândite sunt: Cinteza (Fringilla coelebs), Privighetoarea roşcată (Luscinia megashynchos), Mierla (Turdus merula), Piţigoiul mare (Parus major), Gaiţa (Garrulus glandarius), Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocapris major), Pupăza (Upupa epops), Cucul (Cuculus canorus), Buha (Bubo bubo), Turturica (Scolapex rusticola), Fazanul (Phasianus colchicus), Rândunica, Vrabia, Porumbelul etc..
Dintre reptile exemplificăm cu: Vipera sau Năpârca (Vipera berus), Şarpele de sticlă (Anguis fragilis), Şopârla verde sau Guşterul (Lacerta viridis).
Dintre batracieni, cel mai răspândit este Brotăcelul (Hyla arborea).
Foarte răspândite sunt insectele, dintre care majoritatea sunt dăunătoare: Omida stejarului, Cărăbuşul cerealelor, Rădaşca, Furnica de pădure, Ploşniţa de pădure, Ploşniţa de câmp, Urechelniţa, Călugăriţa, Musca, Ţânţarul etc..